Descoperire neașteptată. Cu ce elemente ar fi fost contaminat Giulgiul din Torino
Giulgiul din Torino, considerat de unii drept pânza în care ar fi fost înmormântat Iisus, continuă să stârnească controverse. O nouă analiză ADN arată că materialul conține urme genetice provenite de la mai multe persoane, dar și de la o varietate impresionantă de plante și animale.
Printre acestea se numără specii precum morcovi, pepeni sau chiar coral roșu, ceea ce indică o contaminare extinsă a pânzei de-a lungul timpului. Cercetătorii susțin că această diversitate nu reflectă un singur loc de origine, ci mai degrabă numeroase contacte și expuneri, potrivit Historia.
De asemenea, ADN-ul uman identificat provine de la mai multe persoane, inclusiv de la una dintre cele implicate în colectarea probelor analizate.
Ipoteze privind originea și traseul giulgiului
Unele dintre urmele genetice descoperite sugerează influențe din India, ceea ce a dus la ipoteza că materialul textil ar putea proveni din această regiune. Totuși, această interpretare este contestată de alți specialiști.
În același timp, prezența ADN-ului de coral roșu mediteranean indică posibile legături cu zona Mării Mediterane sau tranzitul prin astfel de regiuni. Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de urme pot proveni și din obiecte religioase care au intrat în contact cu giulgiul, precum crucifixele sau relicvarele.
Un aspect important remarcat de cercetători este absența unor specii asociate în mod tradițional cu regiunea Levantului, menționată în relatările biblice. Lipsa unor plante precum măslinii, curmalii sau rodiile ridică semne de întrebare cu privire la autenticitatea relicvei.
Datarea și dovezile care indică un fals medieval
Cele mai solide dovezi privind vechimea giulgiului provin dintr-o datare cu radiocarbon realizată în 1989, care a stabilit că acesta a fost creat între anii 1260 și 1390, în perioada medievală.
Mai mult, cercetări recente sugerează că imaginea umană de pe pânză ar fi fost realizată prin aplicarea materialului peste o sculptură în relief, și nu printr-un proces natural.
Specialiștii subliniază și faptul că anumite plante identificate, precum roșiile, cartofii sau ardeii, au ajuns în Europa abia după secolul al XVI-lea, ceea ce indică o contaminare ulterioară.
În plus, unele fire analizate au fost datate între anii 1451–1622 și 1642–1800, perioade care coincid cu lucrări de restaurare și conservare ale giulgiului, inclusiv după un incendiu din secolul al XVI-lea.
Controversele continuă în jurul relicvei
Deși există încă cercetători care susțin autenticitatea giulgiului și legătura sa cu evenimente de acum aproximativ 2.000 de ani, majoritatea dovezilor științifice indică faptul că este vorba despre un artefact medieval.
Experții explică faptul că varietatea mare de ADN poate fi rezultatul expunerii publice repetate, manipulării de către numeroase persoane și contactului cu diferite obiecte de-a lungul secolelor.
În acest context, noile analize nu contrazic concluziile anterioare, ci întăresc ideea că Giulgiul din Torino a fost supus unei contaminări semnificative și că originea sa este, cel mai probabil, medievală.
